Mănăstirea Moldoviţa


Categorie: Mănăstiri
Perioada: sec. XVI-XVII
Importanta: A
Cod LMI: SV-II-a-A-05673
Adresa:
Localitate: sat VATRA MOLDOVIŢEI; comuna VATRA MOLDOVIŢEI
Judet: Suceava
Regiune: Bucovina

Ansamblul cuprinde:

Imagini

Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Moldoviţa

Imagini de arhiva

Nu exista imagini de arhiva
 

Localizarea aproximativa, la nivel de localitate


Descrieri/Comentarii

CarDavid / 12-Dec-2009

Mânăstirea Moldoviţa gazduieste de asemenea ansamblul originar de mobilier sculptat, cu valoare de arhivă de studiu a ornamentaţiei utilizate în Moldova în sec. 15-17. Jilţul domnesc se distinge de celelalte piese prin proporţiile sale, fiind mai lat şi mai înalt ca de obicei, cu speteaza în semicerc, cu un rând de bumbi strunjiţi pe margine, cu forma asemănătoare cu cel al lui Grigorie Roşca de la Voroneţ sau al celui de la Probota.

Elementele decorative utilizate în ornamentarea lemnului sunt: 1) roata şi rozeta, roza vânturilor, triunghiul, căpriorii şi bourul purtând o cruce sau o stea între coarne 2) împletituri în linii frânte sau şerpuite combinate cu mici flori crucifere preluate din motivele decoraţiei în piatră; 3) motive vegetale (conuri de brad, frunze de iederă, acant, frunze de trifoi, margarete, frunze de ferigă).

Tetrapodiile în formă de trunchi de piramidă bogat ornamentate, sculptate de sus până jos, cu motive exclusiv vegetale, amintesc de decoraţiile pietrelor de mormânt sau ale cahlelor.

Grinda de tâmplă colorată, aurită reprezintă de asemenea o piesă de o valoare inestimabilă.

emilia / 24-Jun-2009

Manastirea Moldovita a fost ctitorita de domnitorul Petru Rares, in valea raului Moldovita, in 1532, langa ruinele manastirii fondate intre 1402-1410 de Alexandru cel Bun.
Biserica "Buna Vestire" are planul trilobat, cu pridvor deschis, o tainita deasupra camerei mormintelor (gropnita), firide la abside si ocnite sub cornisa. Bolta pronaosului se sprijina pe opt arce.
Chenarele ferestrelor si usilor sunt in arc frant cu rozete in trifoi, de influenta gotica.
In incinta manastirii s-a construit in 1612 prin grija episcopului Efrem de Radauti, Clisiarnita, folosita ca resedinta, scoala de copisti-miniaturisti si loc de pastrare a tezaurului manastiresc, astazi muzeu.
Zidul de incinta prezinta metereze deasupra drumului de straja si turnuri intarite.
Arcada gangului de intrare a fost impodobita in sec. XVII, cu rozete si motive florale.
Pictura interioara si exterioara au fost realizate in 1537, in stil bizantin si local. Muzeul manastirii pastreaza manuscrise din sec. XV, Tetraevangheliarul din 1613, o psaltire din 1614, Jiltul domnesc din vremea lui Petru Rares si minunate broderii daruite de Stefan cel Mare.